Scopul acestui website este să ofere o explicație clară asupra unei abordări a drepturilor animalelor care (1) necesită abolirea exploatării animalelor și respinge reglementarea acesteia; (2) se bazează exclusiv pe capacitatea animalelor de a simți și nu pe alte caracteristici cognitive, (3) privește veganismul ca fundația morală a poziției drepturilor animalelor; și (4) respinge toate formele de violență și promovează activismul sub forma educației vegane creatoare și non-violente.

1. Drepturile animalelor și abolirea

O mare confuzie există în ceea ce privește semnificația “drepturilor animalelor”. Pentru unii, orice măsură de reglementare legată de animalele non-umane, cum ar fi mărirea cuștilor în care sunt crescute găinile sau o lege care cere tratamentul “uman”, implică existența “drepturilor animalelor”. Pentru alții “drepturile animalelor” înseamnă ca animalele non-umane ar trebui să aibă aceleași drepturi ca și oamenii. Iar alții argumentează că anumite animale, cum ar fi marile maimuțe în afara omului, contează mai mult pentru ca au caracteristici cognitive similare oamenilor.

De asemenea putem observa eșecul de ordin general din partea mișcării contemporane pentru animale în a recunoaște veganismul ca și fundație a mișcării pentru drepturile animalelor.

Acest website încearcă să clarifice și să simplifice conceptul de drepturile animalelor. Pentru a înțelege relația dintre om și animalele non-umane trebuie să facem diferența dintre folosirea animalelor și tratamentul acestora. Acestea sunt aspecte diferite pentru că una este folosirea animalele pentru un anumit scop și alta este felul în care le tratăm în timp ce le folosim. Spre exemplu dacă este sau nu acceptabil din punct de vedere moral să mâncăm animale este o chestiune diferită de felul în care le tratăm sau de condițiile în care ele sunt crescute: ferme intensive sau ferme bio. Folosirea animalelor este un subiect independent de acela al tratamentului, fie acesta unul “uman” sau “crud”.

Bunăstarea animalelor se ocupă de tratamentul acestora și are ca punct central reglementarea exploatării animalelor. Bunăstarea animalelor susține că este acceptabil să folosim animalele non-umane atâta vreme cât le tratăm “uman”.

Teoria drepturilor animalelor, așa cum este prezentată pe acest website, se preocupă de folosirea animalelor și are ca punct central abolirea acesteia, și nu reglementarea. Nu avem nici o justificare de ordin moral pentru folosirea animalelor pentru propriile interese. Mai mult, atâta vreme cât animalele sunt proprietatea oamenilor, standardele de bunăstare nu vor oferi niciodată protecție intereselor lor. Rezumăm poziția prezentată aici spunând că toate ființele simțitoare ar trebui să aibă cel puțin un drept – acela de a nu fi tratate ca proprietate. Dacă recunoaștem acest drept, vom fi obligați să abolim exploatarea animalelor instituționalizată. Ne-am opri din a mai aduce pe lume animale non-umane domestice cu scopul de a le folosi pentru propriile interese.

2. Importanța capacității de a simți

Abordarea prezentată pe acest website necesită doar ca animalele non-umane să fie ființe simțitoare – capabile de conștientizare subiectivă – pentru a avea dreptul de a nu fi tratate ca resurse. Asta înseamnă că nu este necesar ca ele să dispună de raționament sau alte capacități cognitive similare oamenilor pentru a fi membri ai comunității morale. Această abordare respinge ideea, propusă de unii activiști pentru animale, conform căreia marile maimuțe sau alte animale non-umane contează mai mult sau că ar merita mai multă protecție morală sau legală datorită caracteristicilor lor similare oamenilor.

3. Veganismul ca abolire

Mulți activiști pentru animale consideră că veganismul nu este necesar ca un principiu fundamental al mișcării pentru drepturile animalelor. Unii activiști nu vad nici măcar vegetarianismul ca fiind necesar, susținând că putem fi “omnivori conștiincioși” dacă mâncăm carne si produse de origine animală care se presupune ca au fost produse într-un mod mai “uman”.

Acest website caută de asemenea să sublinieze importanța adoptării veganismului ca fundație morală a mișcării pentru drepturile animalelor. Veganismul nu este doar o chestiune de dietă; reprezintă angajamentul individual de ordin moral și politic față de abolire  și nu ține doar de ceea ce mâncăm, ci și de ceea ce purtăm și folosim sau de alte acțiuni și alegeri individuale. Este important să recunoștem că precum un aboliționist al sclaviei oamenilor nu poate continua să dețină sclavi, un aboliționist al sclaviei animalelor nu poate continua să consume carne sau alte produse de origine animală.

4. Abolirea ca non-violență

Poziția drepturilor animalelor reprezintă respingerea fundamentală a violenței. Este afirmarea finală a păcii. Mișcarea pentru drepturile animalelor este progresia logică a mișcării pentru pace care caută să pună capăt conflictelor între oameni; mișcarea drepturilor animalelor caută să ducă asta cu un pas înainte și să încheie conflictul dintre oameni și animalele non-umane.

Violența înseamnă a-i trata pe ceilalți ca mijloace pentru atingerea unui scop mai degrabă decât un scop în sine. Când ne angajăm în acte de violență față de ceilalți – oameni sau animale –  le ignorăm valoarea inerentă. Îi tratăm doar ca obiecte care nu au altă valoarea decât cea pe care noi decidem să le-o dăm. Asta este ceea ce îi face pe unii să se angajeze în acte de violență împotriva celor de culoare, femeilor, homosexualilor și lesbienelor.  Este ceea ce ne face să obiectificăm animalele non-umane și să le tratăm doar ca resurse care există exclusiv pentru folosul nostru. Toate acestea sunt greșite și ar trebui respinse.

Mai mult, pentru cei care promovează violența, mai exact împotriva cui este îndreptată această violență? Fermierul crește animale din cauza numărului copleșitor de oameni care creează cererea carne și produse de origine animală. Crește aceste animale în condiții intensive deoarece consumatorii vor ca aceste produse să fie cât mai ieftine. Violența împotriva furnizorilor instituționalizați de produse de origine animală nu are nici un sens. Dacă vrem să oprim exploatarea animalelor, trebuie să explicăm oamenilor de ce aceasta este imorală. Trebuie să îi facem pe oameni să înțeleagă că animalele nu sunt bunuri de consum, iar aceasta se poate face numai prin educație, și nu prin violență.

Abordarea aboliționistă a drepturilor animalelor susține că cei care resping exploatarea animalelor non-umane ar trebui sa fie vegani pe motive etice și că ar trebui să se implice în educarea opiniei publice prin intermediul educației vegane creatoare și non-violente.

Este totuși important de înțeles că a alege calea non-violenței nu înseamnă a avea o poziție pasivă. Dimpotrivă. Educația vegană creatoare și non-violentă este opusul pasivității. Este opoziția activă față de toate formele de exploatare a animalelor. Deoarece abordarea aboliționistă recunoaște conexiunea dintre exploatarea oamenilor și cea a animalelor promovează refuzul activ de a participa  de asemenea la exploatarea oamenilor și susține că toate formele de discriminare – rasismul, sexismul, heterosexismul, discriminarea persoanelor cu disabilități, discriminarea pe criterii de vârstă – sunt forme de violență și ar trebui, ca și specisismul, respinse.