1. Abordarea aboliționistă a drepturilor animalelor afirmă că toate ființele simțitoare, umane sau non-umane, au un drept: dreptul fundamental de a nu fi tratate ca proprietate.
2. Recunoașterea acestui drept fundamental implică necesitatea de a aboli, nu doar de a reglementa, exploatarea instituționalizată a animalelor –  întrucat aceasta presupune că animalele sunt proprietatea omului. Ne dăm seama că nu vom aboli peste noapte statutul de proprietate al animalelor non-umane, dar vom susține numai acele campanii și puncte de vedere care promovează în mod explicit mesajul aboliționist. Nu vom susține puncte de vedere care solicită așa zisa reglementare “îmbunătățită” a exploatării animalelor.
3. Abordarea aboliționistă consideră abolirea ca fiind scopul eticii privitoare la animale și privește activismul vegan creator și non-violent – și nu reforma bunăstării animalelor – ca mijlocul de a ajunge acolo. Abordarea aboliționistă consideră că veganismul este fundația morală și susține că nu putem diferenția într-un mod coerent carnea de celelalte produse de origine animală, cum ar fi produsele lactate și ouăle, sau alimentele de origine animală și folosirea animalelor pentru îmbrăcăminte sau alte produse.
4. Abordarea aboliționistă leagă statutul moral al animalelor non-umane doar de capacitatea de a simți și nu de alte caracteristici cognitive. Aceasta înseamnă capacitatea de conștientizare subiectivă: există cineva care percepe și experimentează lumea. O ființă simțitoare are interese, aceasta însemnând că are preferințe, dorințe sau necesități. Dacă o ființă este simțitoare, atunci este necesar și suficient ca ea să aibă dreptul de a nu fi folosită de către oameni pentru realizarea propriilor interese, iar oamenii au obligația morală de a nu folosi acea ființă ca pe o resursă.  Nu este o chestiune de a o folosi într-un mod “uman”. Deși mai puțină suferință este mai bună decât mai multă, nici o formă de folosire nu poate fi justificată din punct de vedere moral.
5. La fel cum respingem rasismul, sexismul, discriminarea bazată pe vârstă și heterosexismul, respingem și specisismul. Specia unei ființe simțitoare nu ar trebui să reprezinte un motiv de a-i nega acest drept fundamental mai mult decât rasa, sexul vârsta sau orientarea sexuală sunt motive de a nega altor oameni participarea la comunitatea morală.
6. Considerăm că principiul non-violenței ar trebui să guverneze mișcarea drepturilor animalelor. Violența este problema, nu este parte din soluție.

**********

Notă:  Pentru a îmbrățisa abordarea aboliționistă a drepturilor animalelor nu este necesar să fiți o persoană spirituală, religiosă sau atee. Nu contează.

Ceea ce contează este:

(1) să aveți preocuparea morală pentru animale și să vreți să  faceți ceea ce este drept pentru ele. Această preocupare sau impuls de ordin moral pot veni din orice sursă: spirituală/religioasă sau non-spirituală/non-religioasă; și

(2) să considerați valide argumentele logice conform cărora preocuparea noastră de ordin moral nu ar trebui să se limiteze doar la anumite animale non-umane, ci că ar trebui să se extindă asupra tuturor ființelor simțitoare și că ar trebui să abolim, și nu să reglementăm, exploatarea animalelor.